CULTURA ORZULUI. Articole Culturi de camp

Cum comand? | Contact

Carti | Articole | Anunturi Agricole | Localitati si primarii

Carti

Alte domenii

Cresterea melcilor. Informatii gratuite

Cresterea ciupercilor comestibile. Informatii pentru fermieri

Cultivarea plantelor medicinale.

Filme si TV Shows online

Librarie juridica

Prima pagina > Articole >> Culturi de camp >> CULTURA ORZULUI

Ai o casa? Arata-ti locuinta pe CampionatulDeCase.com si fa-ti noi prieteni.
CULTURA ORZULUI	Adauga articol

vezi alte articole din domeniul Culturi de camp

Autor: Mihai

Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate în cultura. Sînt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele începuturi ale agriculturii. Orzul are multiple întrebuintari în alimentatia omului, în furajarea animalelor si în industrie. Orzul este folosit în alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc în hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grîu, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. În obtinerea maltului si a berii orzul este folosit înca din antichitate, avînd o larga utilizare si în zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut în proteine si mai bogat în amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii.

Particularitati biologice

Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decît a grîului. La înfratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grîu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decît alte cereale. Semanat prea adînc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara. Orzul are înfratirea mai buna decît grîul secara sau ovazul. Orzul de toamna are înfratirea mai buna decît orzul de primavara. La orzoaica înfratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile.

Cerintele fata de clima si sol

Sînt în general mai reduse decît la grîu dar aceste cerinte sînt dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decît grîul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avînd perioada de vegetatie scurta, reuseste în climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta în fabricarea berii se cultiva în zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic în boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decît grîul sau secara de toamna rezistînd pîna la -15 grade C., la nivelul nodului de înfratire daca a parcurs procesul de calire. Avînd perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizîndu-se înainte de secetele de vara, scapînd astfel mai usor de sistavire comparativ cu grîul. Fata de sol orzul este mai pretentios decît grîul avînd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta.

Rotatia

În stabilirea plantei premergatoare se are în vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sînt leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si într-o buna stare de fertilitate, însa nu prea bogati în nitrati. Bune premergatoare sînt cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine îngropate sa nu îngreuneze semanatul.

Fertilizarea

Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al grîului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma în medie între 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. în substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza în general cu îngrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb). Administrarea îngrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza. Îngrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate în acest element, administrîndu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de t-na. Pentru orzoaica de primavara dozele de NPK recomandate sînt urmatoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K în substanta activa. Amendamentele atît pentru orzul de t-na cît si pentru orzoaica de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide, constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate. În functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha îngrasaminte calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu în anul semanarii orzului de t-na ci în anii anteriori).

Lucrarile solului

La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sînt similare cu cele pentru grîul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei.

Samînta si semanatul

Samînta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile înaintea grîului (între 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre în iarna bine înradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pîna la intrarea în iarna, favorizînd atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar întîrzierea duce la scaderea rezistentei la ger a plantelor. Orzoaica de primavara trebuie semanata în prima urgenta cînd se poate iesi în cîmp. Întîrzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si creste continutul în proteina, diminuînd calitatea produsului. Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre rînduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adîncimea de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm în functie de textura si umiditatea solului. Adîncimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avînd o putere mai slaba de strabatere. Adîncimea de semanat influenteaza atît intervalul semanat-rasarire, cît si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samînta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este între 160-200 kg/ha, în functie de MMB, puritate si germinatie.

Lucrari de îngrijire

La orzul de t-na se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate în toamna si primavara si celelalte lucrari de întretinere la desprimavarare în functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire în cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grîu în functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute : Sare DMA 2-2,5 l/ha; Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4 l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan 28 CE 2-2,5 l/ha. Pentru combaterea bolilor foliare între care fainarea si sfîsierea frunzelor, se folosesc fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5 kg/ha aplicate în doua faze primul tratament la aparitia atacului, iar al doilea în faza de burduf înspicare. Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor gîndacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc.

Recoltarea

Recoltarea orzului începe la coacerea deplina, cînd umiditatea boabelor este sub 16-17%. Întîrzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor. Orzoaica pentru malt nu se recolteaza la umiditate mai ridicata de 15%, deoarece numai astfel se asigura o mare capacitate germinativa a boabelor. Daca recoltatul se face la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pîna la umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile înaintea grîului. El trece foarte repede în rascoacere, asa încît pericolul pierderilor daca se întîrzie recoltarea sînt mai mari decît la grîu. Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate în tara noastra este ridicata permitînd obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaica de primavara asigura conditii medii de 4000 - 6000 kg/ha în functie de conditiile de cultura

CULTURA SORGULUI

Fiind originar din zona calda sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura minima de germinatie este 10 grade C., optima 30 - 32 grade C, maxima 40 grade C. Încoltirea si rasarirea decurg normal la temperatura mai ridicata (peste 15 grade C.). Plantele sînt sensibile la temperaturi negative. Sorgul este o planta de zi scurta, iar spre nord ziua lunga si temperatura mai scazuta prelungesc perioada de vegetatie. Fata de apa sorgul are cerinte mai reduse avînd un sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare de apa este în faza de crestere intensa a tulpinii si paniculului precum si la umplerea bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo - lutoase), profunde, fertile cu reactie de la neutra spre alcalina. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu apa freatica la mica adîncime. În tara noastra sorgul poate valorifica solurile saraturoase, unde nu merg alte cereale.

Rotatia

Sorgul reuseste dupa orice cultura si chiar dupa el însusi. Conditia principala este ca premergatoarele sa nu lase solul prea înburuienat, deoarece dupa cum s-a aratat, sorgul în prima parte a vegetatiei creste încet si se îmburuieneaza usor. El urmeaza de regul dupa cereale paioase însa se cultiva si dupa floarea soarelui si porumb. Dupa sorg se obtin rezultate slabe cu majoritatea plantelor cultivate, în special cu cele de toamna, deoarece solul ramîne sarac în apa si elemente nutritive (în primul rînd în azot). Pot urma dupa sorg plante de primavara, leguminoase pentru boabe, precum si porumb, floarea soarelui, etc.

.Fertilizarea

Deoarece sorgul pentru boabe se cultiva în conditii de seceta, de obicei factorul limitativ nu-l reprezinta elementele nutritive ci lipsa apei. În aceste conditii sorgul reactioneaza ceva mai slab la aplicarea îngrasamintelor. În conditii de umiditate mai buna si pe soluri sarace, sorgul reactioneaza la fertilizarile cu N 50-80; P 30-60; K 40, kg/ha s.a.

Lucrarile solului

Pregatirea terenului pentru sorg este ca si cea prezentata la porumb. De mentionat este faptul ca semanîndu-se tîrziu o atentie deosebita trebuie sa se acorde combaterii buruienilor primavara, prin discuiri repetate pîna la semanat. Acestea duc si la aerarea si încalzirea mai buna a solului, foarte necesara, mai ales în conditiile de cultura a sorgului tehnic pe soluri ceva mai grele si cu regimul hidric ridicat.

Samînta si semanatul

Samînta dupa recoltare se usuca la 14% umiditate si se conditioneaza. Înainte de semanat samînta se trateaza cu insecto - fungicidele utilizate si la porumb. Epoca de semanat la sorg este cînd se realizeaza în sol la 5 cm adîncime cca. 14 - 15 grade C. (dimineata la ora 8) iar temperatura este în crestere. Aceasta se realizeaza în a doua decada a lunii mai. Densitatea optima la sorgul pentru boabe este de 150000 - 200000 plante/ha, însa pe soluri sarace, pe nisipuri, pe saraturi, densitatea se reduce la 100000 plante/ha. La sorgul pentru maturi densitatea este de 40 - 60 mii plante/ha, iar la sorgul zaharat 60 - 80 mii plante/ha. Distanta între rînduri este de 70 - 80 de cm, folosindu-se pentru întretinerea culturii setul de masini de la porumb. Adîncimea de semanat este de 4 - 6 cm, însa pe solurile nisipoase se poate semana la 5 - 7 cm, iar pe solurile mai rele si reci la 3 - 5 cm. Cantitatea de samînta la hectar la sorgul pentru boabe si cel tehnic este de 10 - 15 kg. Semanatul sorgului se face cu semanatori universale, folosite pentru cereale paioase sau cu cele pentru porumb.

Lucrarile de îngrijire

Pentru combaterea buruienilor si a crustei, cînd sorgul are 4 - 8 frunze, se poate lucra cu sapa rotativa. Prasilele sînt necesare de cîte ori apar buruienile. În mod obisnuit se fac 2 - 3 prasile mecanice si 1 - 2 prasile manuale. Raritul se face cînd plantele au 4 - 5 frunze. Aceasta lucrare este obligatorie la sorgul pentru maturi si cel zaharat. În cultura sorgului sînt eficiente erbicidele pe baza de Atrazin selective pentru sorg aplicate ca si l[1]a porumb înainte de semanat. Unele[2] specii nedistruse de Atrazin (palamida, susai) se pot combate aplicînd pe vegetatie, cînd sorgul are 5 - 6 frunze, erbicide pe baza de 2,4 D sau Icedin în doza de 1,0 - 1,3 kg substanta activa la hectar. Se recomanda ca Atrazinul singur sa se aplice numai în solele în care dupa sorg se cultiva porumb. Combaterea afidelor se poate face cu insecticide specifice. La sorgul pentru maturi si cel zaharat , înlaturarea lastarilor sporeste calitatea productiei. Lucrarea fiind costisitoare se recomanda respectarea densitatilor stabilite la plantat. La sorgul zaharat îndepartarea paniculelor imediat dupa fecundare duce la cresterea zaharozei cu pîna la 3%.

Recoltarea

Recoltarea este diferentiata în functie de scopul culturii. Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitate deplina (septembrie), nefiind pericolul scuturarii, folosind combina de cereale paioase, cu masa de taiere ceva mai sus si turatia tobei mai redusa. Pentru a grabi si uniformiza maturizarea se poate aplica desicantul Reglone 2 - 3 l/ha, cînd semintele au circa 30% umiditate. Dupa 7 - 14 zile umiditatea boabelor ajunge la 16 - 18%. Sorgul pentru maturi se recolteaza fie la coacerea în lapte cînd se obtin panicule de foarte buna calitate, ramificatii elastice, caz în care se renunta la productia de boabe, fie la coacerea în pîrga. Modul de recoltare este în functie de mersul vremii. Pe timp frumos se taie tulpinile, se lasa pe sol pîna se vestejesc, se leaga în snopi si se aseaza în gluci pentru uscare. Dupa uscare plantele se transporta în soproane sau în sire, urmînd sa se scoata semintele cu piepteni de otel sau cu batoze speciale. Se taie apoi paniculele cu 1 - 2 internoduri, dupa care se claseaza. În anii mai ploiosi se taie din cîmp numai paniculele (cu 1 - 2 internoduri), care se usuca în soproane, magazii, poduri, apoi se scot semintele, se claseaza dupa lungimea si integritatea ramificatiilor si se ambaleaza pentru livrare. Sorgul zaharat se recolteaza la coacerea în lapte, cînd continutul în zahar este maxim. Se taie plantele si se înlatura frunzele si ultimul internod care contin putin zahar. Tulpinile se leaga în snopi urmînd sa fie predate pentru presare. Productia Sorgul hibrid pentru boabe ajunge la productii de 5000 pîna la 10000 kg/ha seminte si productie dubla de tulpini. Sorgul pentru maturi produce1500 - 2000 kg/ha panicule uscate, 1000 - 1500 kg/ha seminte (daca se recolteaza în pîrga) si 5000 - 8000 kg/ha tulpini. Sorgul zaharat realizeaza 4000 - 8000 kg/ha tulpini si 2000 - 3000 kg/ha seminte, prin presarea tulpinilor rezulta 60% suc cu 8 - 15% zahar, iar dintr-o tona de tulpini rezulta 50 - 60 litri

CULTURA MEIULUI

Meiul a constituit în vechime, la numeroase popoare, o cultura de baza. El era folosit în alimentatia omului sub diferite forme (pîine, mamaliga), dar si în alimentatia animalelor în special a pasarilor. Importanta meiului în Europa a scazut începînd din Evul mediu fiind înlocuit treptat cu grîul, porumbul si alte cereale mai productive si mai valoroase. Paiele pot fi folosite casi furaj grosier. Semanat ca a doua cultura, se poate folosi ca masa verde sau fîn. Meiul are perioada de vegetatie scurta (produce boabe chiar si semanate în iunie) si un coeficient mare de înmultire (cu 1 tona de samînta se pot însamînta 60 - 70 ha) fiind indicata si ca o planta pentru reînsamîntarea culturilor compromise de diferite calamitati.

Particularitatile biologice

Meiul este o planta anuala cu o perioada de vegetatie scurta, cuprinsa între 60 - 90 zile. La germinatie meiul emite o radacina embrionara apoi formeaza radacinile coronare dispuse în cea mai mare parte în stratul arabil. Tulpina are 50 - 150 de cm, acoperita cu peri, plina în interior sau cu un lumen foarte mic. Frunzele sînt paroase, lipsite de urechiuse cu stomate putine si mici. Inflorescenta este un panicul nearistat de diferite forme. Fecundarea este autogama, existînd si un anumit precent de alogamie (anemofila, entomofila). Înfloreste dupa 45 - 55 de zile de la semanat, iar pîna la maturitate mai necesita 30 - 40 de zile.

Cerintele fata de clima si sol

Meiul are cerinte termice ridicate, fiind o planta cu rezistenta ridicata la seceta. Se poate cultiva în miriste dupa plante care elibereaza terenul vara (iunie). Temperatura minima de germinatie este 8 - 10 grade C. Cerintele fata de apa sînt reduse, dupa perioade de seceta plantele putînd sa revina usor la functiile vitale normale daca timpul devine favorabil. Radacinile pot absorbi apa din soluri cu umiditate scazuta la fel ca sorgul. Meiul cu panicul rasfirat este mai rezistent la seceta decît cel cu panicul compact. Solul mai favorabil pentru cultura meiului este cel cu textura mijlocie spre usoara, care se încalzeste usor, cu reactie neutra spre alcalina. Nu reuseste pe soluri grele, compacte, umede.

Rotatia

Meiul da rezultate bune dupa prasitoare care lasa terenul curat de buruieni, deoarece creste încet în primele 3 saptamîni de la rasarire putînd fi usor înabusit de acestea. Cele mai bune rezultate se obtin dupa leguminoase, însa ele sînt folosite ca premergatoare pentru alte plante (cereale de t-na, etc). Meiul se poate semana si ca a doua cultura (cultura succesiva) în miristea unor plante care parasesc terenul devreme, deoarece are perioada de vegetatie scurta si suporta bine temperaturile ridicate.

Fertilizarea

Pentru 100 kg boabe + paiele corespunzatoare meiul extrage cca : 3,0 kg azot, 1,4 kg acid fosforic, 3,5 kg oxid de potasiu si 1,0 kg oxid de calciu. Aceste elemente se absorb mai lent în prima parte a vegetatiei, ritmul asimilarii lor creste mult în faza alungirii paiului.

Pregatirea terenului

Pregatirea terenului se face ca si pentru porumb si sorg, acordîndu-se o atentie speciala combaterii buruienilor si mentinerii rezervei de apa în sol. În cultura succesiva terenul se pregateste imediat dupa eliberarea de catre planta premergatoare.

Samînta si semanatul

Samînta trebuie sa fie conditionata, pastrata în conditii corespunzatoare, cu o buna valoare germinativa si sanatoasa. Contra taciunelui se trateaza cu formalina. Epoca de semanat în cultura principala este cînd în sol se realizeaza 10 - 12 grade C. În cultura succesiva meiul se însamînteaza pîna în 5 iulie în zonele colinare si pîna în 15 iulie în zona de cîmpie. Densitatea de semanat este de 300 - 400 boabe germinabile / mp. Distanta între rînduri este de 12,5 cm. Adîncimea de semanat este de 1 - 2 cm, avînd samînta mica si cu putere de strabatere redusa. Cantitatea de samînta la hectar este de 15 - 20 kg (în cultura succesiva pîna la 25 kg.).

Lucrari de îngrijire

Tavalugitul dupa semanat asigura un contact mai bun al semintelor cu solul, asigurînd o rasarire mai rapida si uniforma si realizarea unei culturi omogene. În cultura succesiva se iriga la semanat si 1 - 2 udari în timpul vegetatiei cu norme de 300 - 400 mc. apa/ha. Combaterea buruienilor se face cu erbicide pe baza de 2,4 D, SDMA în doza de 1 - 1,5 l/ha, în faza de înfratire a meiului, iar buruienile se afla în faza de rozeta.

Recoltarea

Coacerea meiului este esalonata începînd de la vîrful paniculului spre baza, iar pericolul de scuturare este mare. Se recolteaza fie în doua etape (taiere + treierare), cînd boabele din mijlocul inflorescentei sînt în faza de pîrga sau direct cu combina, daca maturitatea este mai avansata. Productia de boabe variaza între 1500 - 3000 kg/ha, iar cea de paie este de 2000 - 4200 kg/ha.

Domenii articole

» Apicultura (1)
» Ciuperci (3)
» Culturi de camp (11)
» Diverse (6)
» Flori (5)

» Fonduri Europene - Finantari (4)
» Legume (4)
» Melci (1)
» Pasari (7)
» Piscicultura - Pesti (4)

» Pomicultura (4)
» Serpi si reptile (1)
» Viermi de matase (1)
» Viticultura (3)

Carti recomandate

Tehnologii moderne de producere a semintelor la plantele furajere

Cultura tutunului

Plante etnobotanice din Romania. Calmante. Antidepresive. Stimul

Comentariu scris de tarlea mihaela pe data 2009-01-15:

Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate în cultura. Sînt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele începuturi ale agriculturii. Orzul are multiple întrebuintari în alimentatia omului, în furajarea animalelor si în industrie. Orzul este folosit în alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc în hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere

Comentati articolul:

Reclama probleme drepturi de autor

Util

Abonare

Informatii despre reduceri, promotii, carti noi. Apasa aici!

Reduceri de 10%

Pentru orice comanda care depaseste 69.99 de lei pretul va fi redus cu 10%
Profitati din plin.

Transport

Expedierea coletelor costa 9.9 lei , indiferent de valoarea comenzii.
Cartile vor fi livrate prin Posta Romana cu plata ramburs (la ridicarea coletului).

Nume:
Email:
Comentariu: