Cultivarea Mustarului.

Muştarul se cultivă pentru seminţele sale bogate în ulei (31-40%). Uleiul se foloseşte în industria conservelor, a margarinei ş.a. Turtele măcinate se folosesc la prepararea muştarului alimentar şi în medicină. Are tehnologie simplă şi este complet mecanizabilă.

Poate da rezultate şi în anii secetoşi deoarece:

• are perioada de vegetaţie scurtă (80-90 zile) şi ajunge la maturitate înainte de a se instala seceta şi arşiţa;
• se seamănă foarte timpuriu şi foloseşte apa acumulată în sol în perioada de iarnă.
Se poate cultiva în toate zonele pe sol mijlociu, bogat în humus.

Plantele premergătoare trebuie să lase terenul curat de buruieni.
Nu este indicat după fasole, soia şi floarea-soarelui, deoarece au o boală comună – putregaiul alb (Sclerotinia).

Distanţa între rânduri este de 12,5 cm cu 15-16 kg sămânţă/ha sau la 25 cm cu 7-8 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 2-4 cm.

Fertilizarea se face cu 80 kg N/ha şi 60 kg P2O5/ha.
Semănatul se face cu sămânţă proaspătă, din anul precedent şi cât mai devreme, deoarece poate germina la 1°C.

Pentru a se putea semăna de timpuriu, arătura de toamnă trebuie bine mărunţită şi nivelată pentru ca în primăvară pregătirea patului germinativ să se efectueze printr-o singură lucrare superficială.

Lucrări de întreţinere. Se recomandă o grăpare uşoară după răsărire, perpendicular pe direcţia rândurilor şi praşile atunci când distanţa între rânduri este mai mare. Când apare atac de purici se tratează.

Muştarul este o cultură rentabilă. Inginerul Virgil Murgu, care a cultivat 200 ha în comuna Vânători – Galaţi, a realizat 2.000 kg/ha, cu un profit de 13 milioane lei/ha.

Recoltarea are loc când silicvele se colorează brun, iar seminţele sunt galbene. Nu este pericol de scuturare.

Se recoltează cu combina direct din lan sau în două faze.