CartiAgricole.ro Carti   |   Articole   |   Localitati si primarii
  Comanda rapida  






SOIA. Cultura de Soia.

Adauga articol
Carti pentru afacerea ta

Animale din margele - Idei creative 10

Figurine din hartie. Motive de Craciun - Idei creative 34

Producerea rasadurilor de legume
vezi alte articole din domeniul Culturi de camp
Autor: Cultivatorul


   Rotația Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate anterior cu cereale de toamnă sau cu porumb, cu condiția ca acestea să permită o bună pregătire a solului și acumularea unei rezerve de apă. Soia se poate cultiva pe același teren mai mulți ani la rând, când, datorită înmulțirii bacteriilor simbiotice specifice, se pot obține producții mari. Cultivată pentru nutreț, soia este o foarte bună premergătoare pentru aproape toate culturile anuale. Ingrășămintele Cantitatea de substanțe nutritive extrase de soia din sol depinde de recoltă și de scopul culturii. După Enken (1959), !a o producție obișnuită, soia conține în masă recoltabilă la hectar 151 kg azot, 40 kg fosfor, 50 kg potasiu si alte elemente. Soia are nevoie de azot mai cu seamă în primele faze de vegetație, consumul crescând până aproape de fructificare, perioadă după care fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit în obținerea unor producții mari. Dacă în sol se găsesc speciile de bacterii (Rbizobium japonicum), care să provoace formarea nodozităților pe rădăcinile de soia, planta are posibilitatea să folosească și azotul din atmosferă, în cele mai multe cazuri, soia nu-și poate asigura in totalitate azotul din aer, din care cauză o bună parte din acesta trebuie să și-l procure din sol. Această parte trebuie dată sub formă de îngrășăminte cu azot, administrate în doze moderate, îngrășarea cu 150-300 kg/ha azotat de amoniu și cu 200-300 kg/ha superfosfat se face toamna, încorporându-se îngrașămintele sub arătura de bază. Ingrășămintele pot fi administrate și primăvara, înainte de semănat, o dată cu pregătirea terenului, încorporarea îngrășămintelor în sol în contact cu sămânța, sau prea aproape de aceasta, duce la o încetinire a germinației, la o răsărire neuniforma și, mai târziu, la o slabă dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauză, administrarea îngrășămintelor trebuie să se facă în așa fel, încât acestea să ajungă cu 3-4 cm sub adâncimea de semănat și la 5-6 cm lateral de sămânța încorporată în sol. Soia reacționează favorabil Ia îngrășămîntele chimice sau organice pe solurile sărace în elemente nutritive. Astfel, în experiențe]e efectuate la Câmpia-Turzii, pe un sol mai puțin fertil, s-au obținut sporuri de producție de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N și 32 kg/ha P205. în cazul folosirii numai a îngrășămintelor chimice (96 kg/ha N și 32 kg/ha P205), sporul de producție a fost de 28,9%. însă, după Hulpoi și colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reacția la îngrășăminte a soiurilor de soia experimentate a fost slabă, aceasta fiind în concordanță și cu unele rezultate de cercetare din S.U.A. Pregătirea solului Semințele de soia necesită un pat germinativ foarte bine pregătit și cu bogate rezerve de substanțe hrănitoare și apă pe toata durata de vegetație. Din această cauza, se recomandă executarea arăturii de bază la adâncimea de 20-25 cm. vara sau toamna, după cum planta premergătoare părăsește terenul mai devreme sau mai târziu. în primăvară, arătura se nivelează și se lucrează o dată sau de doua ori cu grapa eu discuri, ultima lucrare executându-se înaintea semănatului. Arătura de primăvară nu este indicată, fiind urmată de pierderi de recolta. Sămânța și semănatul Pentru masa verde și siloz se folosește soiul Lincoln, caracterizat prin talie înaltă și abundență de frunze și păstăi, fiind raionat pentru furaj în toată țara. Produce cantități mult mai mari de masă verde decât soiurile cultivate pentru semințe. La Fundulea, acest soi a produs 253 q/ha masă verde, depășind soiul Chippewa cu 42%. Sămânța trebuie să provină din loturile semincere recunoscute, să aibă mărimea medie a boabelor corespunzătoare soiului ce se cultivă și să nu fie mai veche de doi ani. Sămânța de soia trebuie să aibă o germinație minimă de 80% și o puritate de cel puțin 95%. Sămânța se tratează cu nitragin în ziua semănatului sau cel mult cu o zi înainte. în urma acestui tratament se obțin plante viguroase, eu un număr mare de nodozități pe rădăcini. Soia se seamănă atunci când temperatura solului a ajuns la 8-lO^C și a trecut pericolul înghețurilor târzii de primăvară. Această epocă corespunde, de regulă, cu a doua jumătate a lunii aprilie în condițiile din Câmpia Bărăganului, cu sfârșitul lunii aprilie. în zonele din Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Banatului și cu prima decadă a lunii mai pentru zonele mai nordice din regiunea Suceava și Podișul Transilvaniei. Soia pentru nutreț poate ti semănată și mai târziu, în miriște, cu condiția ca în anii și în regiunile secetoase culturile să fie irigate. Numărul de plante la hectar și distanțele între rânduri depind de scopul culturii. Pentru siloz ,se seamănă la distanța de 80-100 cm cu o densitate de 50-70 boabe germinabile la m2. Pentru condițiile din centrul Transilvaniei se recomandă cantitatea de 50-60 kg/ha soia la semănatul în cultură pură pentru siloz. Amestecurile de porumb cu soia pentru masă verde se seamănă (după Varga și colab, 1964), la distanța de 12,5-20 cm între rânduri, folosindu-se 100-120 kg/ba porumb și 50-60 kg/ha soia. In Câmpia Moldovei, cele mai bune rezultate s-au obținut când semănatul s-a făcut la distanța de 30 cm între rânduri, cu o norma de semănat de 100 kg/ha. raportul dintre soia și porumb fiind 1,5:1 {Roșea, Panait și colab, 1960). Pentru siloz, cantitățile de sămânță variază în funcție de amestec și de metoda de cultură. Astfel, la însămânțatul pe același rând cu porumbul și la distanța de 80-100 cm se folosesc 12-15 kg/ha porumb și 35-45 kg/ha soia. în cazul însămânțării amestecului în rânduri alternative (un rând porumb și un rând soia), se recomandă o densitate de 40.000-50.000 plante de porumb și 250.000 plante de soia la hectar, ceea ce asigură obținerea unor producții de 270-280 q/ha masă verde însilozabilă, cu un ridicat conținut de albumină digestibilă. De regulă, la amestecurile de porumb cu soia pentru siloz și pentru masa verde se folosesc hibrizi dubli de porumb cu o perioadă de vegetație apropiată de aceea a soiei furajere. Soia, în amestec cu sorgul, se poate semăna în rânduri obișnuite, la 12,5-!5 cm, pentru masă verde și la 70-90 cm pentru siloz. Sola trebuie să reprezinte în amestecul furajer 30-33%, atât pentru siloz, cât și pentru masă verde, când se obține un spor de proteină de 84-172 kg/ha față de sorgul în cultură pură. In experiențele efectuate de Rosca și Panait (1962) la Podu-Iloaiei, amestecul de sorg cu soia pentru siloz, semănat la 90 cm distanța între rânduri, cu 20 kg la ha sămânța de sorg și 40 kg/ha sămânța de soia, a dat o producție de 297 q/lia, realizându-se un spor de 369 kg/ha proteină brută, față de cultura pură de sorg semănată la aceeași distanță. Niculcscu (citat de Varga și co1abora->torii, 1964) a obținut cea mai mare cantitate de proteină brută la hectar (788 kg) folosind 60 kg/ha soia și 10 kgAia sorg. Pentru masă verde cantitatea de sămânță de soia rămâne aceeași, iar norma de semănat la sorg crește la 15-30 kg/ha. Soia se mai poate semăna în amestec și cu iarbă de Sudan, când se folosesc pentru semănat 25 kg/ha iarbă de Sudan și 60 kg/ha soia, semănatul executându-se la o distanță de 12,5-15 cm între rânduri (Roșea, Panait și Busuioc, 1960). Adâncimea de semănat este de 4 cm pe solurile cu umiditate satisfăcătoare în stratul superficial și de 5-7 cm pe solurile mai uscate sau mai ușoare. Semănatul la adâncimi mai mari nu este recomandabil deoarece puterea de străbatere este s!abă. Soia se seamănă cu mașina pneumatică SPC-G, echipată cu discuri ce au orificiile duble, așezate pe l -2 cercuri apropiate, astfel ca ambele rânduri de orificii să treacă prin dreptul camerei de vid. Raportul de transmisie se realizează folosind pinionul cu 22 dinți de pe axul distribuitor și pinionul cu 16 dinți de pe axul roții de tasare. Fața de semănătoarea SU-29, aceasta, în afara randamentului mare de lucru (25-30 ha pe zi), mai are avantajul că repartizează uniform semințele pe rând și le introduce în soi la aceeași adâncime. Mașina SPC-6 este prevăzută și cu echipamentul necesar pentru aplicarea erbicidelor, fie concomitent cu semănatul, fie separat. Ingrijirea culturilor Primele lucrări de îngrijire care se acordă semănaturilor de soia privesc spargerea crustei formată înainte și după răsărire. Pentru a favoriza răsărirea uniformă a plantelor, afânarea solului și distrugerea buruienilor în curs de răsărire, se folosesc grapele cu eolți sau cele stelate, lucrarea executându-se înainte de răsărirea plantelor. La culturile de soia pentru sămânță și siloz se pot executa două lucrări cu sapa rotativă, prima înainte sau imediat după răsărire și a doua când plantele au 2-4 frunze trifoliate, viteza de lucru fiind de 18-20 km/oră. Soia este o plantă foarte sensibilă la îmburuienare. Odată invadată de buruieni, mai ales în prima fază de vegetație, cultura nu se mai redresează, chiar dacă ulterior buruienile au fost combătute. Culturile pentru masă verde, semănate la 12,5-30 cm distanță între rânduri, sunt mai frecvent invadate de buruieni. Culturile pentru siloz se prășesc de 2-3 ori, lucrarea executându-se mecanic. Adâncimea primei prașile este mai mare (8-10 cm), iar a celorlalte două mai redusă (5-6 cm), Prășitul se execută până la înflorirea plantelor. Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor reprezintă o metodă avansată pentru întreținerea culturilor de soia, care reduce volumul lucrărilor de îngrijire și elimină pericolul rănirii sau distrugerii plantelor. Deși erbicidele se folosesc într-o măsura mai mică la culturile de soia pentru nutreț, menționăm, pentru orientare, o serie de erbicide ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din culturile de soia. Amibenul este un erbicid selectiv ce se prezintă sub formă de soluție i acidului 2,5-diclor-3-amino-ben2oie, în concentrație de 23,4%. Se aplică pe sol înainte de răsărire a buruienilor și a plantelor de soia. efectul fitotoxic al erbicidului este mai accentuat asupra semințelor în ;urs de încolțire și scade pe măsură ce buruienile înaintează în creștere. amibenul distruge aproape toate buruienile anuale monocotiledonate si dicotiledonate, dar nu distruge buruienile perene cu sistem radicular adânc cum sunt: costreiul (Sorghum halepense L.) si volbura Convolvulus arvensis L.). Erbîcidul se aplică, în benzi, pe rândurile semănate, folosindu-se 7Kg /ha, ce se amestecă bine cu cantitatea de apă necesară; în timpul lucrului, soluția se agită continuu. In țara noastră sunt în curs de experimentare și alte erbicide, ca vernamul și alanapul. Irigarea soiei este o lucrare le întreținere ce poate aduce sporuri considerabile de recoltă- mai ales pe cernoziomurile din sudul țarii. Experiențele făcute de Hulpoi și colaboratorii (I966) la Fundulea arată că soia Lincoln dă producții de masă verde mai mult decât duble datorită irigării, dar se evidențiază și faptul că soia, în condiții de irigare, cade puternic, ceea ce duce la pierderi. Recoltarea Pentru siloz și masă verde soia se recoltează în momentul formării boabelor în păstăile de pe tulpina principală, folosindu-se combina de siloz CSU, care prezintă avantajul ca, o dată cu recoltatul, execută și tocatul nutrețului. Amestecul de soia cu porumb se recoltează pentru iasă verde când porumbul a început să înspice și soia este înflorită, iar pentru siloz. în momentul când porumbul a intrai în faza lapte-ceară și soia a început să formeze semințe în păstăi. Amestecul de soia cu sorg se recoltează pentru masă verde în perioada apariției paniculului la sorg, iar pentru siloz, în faza formării boabelor de sorg. Recoltarea, în cazul amestecului de soia cu iarba de Sudan, se face în funcție de planta care predomină în amestec, adică la momentul optim de recoltare a ierbii de Sudan. Cultura pentru producerea de semințe Pentru producerea de masa verde și siloz, cele mai bune rezultate se obțin cu soiul Lincoln provenit din S.U.A. Rezultate bune s-au obținut și cu soiurile VNIIMK 9186, din Rusia și soiul Iași 10, mai ales în Moldova. Cultura pentru sămânță urmează, de regulă, după prăsitoare bine întreținute, pe terenuri fertile, profunde și bogate în calciu. Solul ,se fertilizează toamna cu fosfor și cu o parte din cantitatea de azot, o dată cu arătura de bază. Iar restul din doza de îngrășăminte eu azot se dă primăvara înainte de semănat. Sămânța trebuie să corespundă soiului din toate punctele de vedere și să provină din loturi semincere verificate și aprobate, înainte de însămânțare, săinânța se tratează cu nitragin. Sămânța trebuie să aibă germinația minimă de 90% și puritatea de cel puțin 98%. Semănatul se face cu mașina SPC-6, în rânduri distanțate la 80-100 cm. Culturile semincere .se întrețin curate de buruieni prin prașire între rânduri și plivit pe rând. In regiunile caracterizate prin secetă prelungită în timpul perioadei înflorire-fructificare, culturile semincere se irigă, obținându-se rezultate foarte bune, mai ales atunci când se administrează și îngrășăminte cu azot și fosfor în doze moderate. Pe cernoziomul inediu levigat de la Fundulea, în condiții de irigare și îngrășare cu 192 kg/ha P205 , soiul Lincoln, cultivat pentru sămânță, a produs 30,4 q/ha (Hulpoi și colaboratorii, 1966). Soia pentru sămânță se recoltează la maturitatea deplină, când 75% din păstăi au culoarea brun-cafenie, iar semințele sunt lari și au culoarea și luciul caracteristic soiului cultivat. Stabilirea momentului optim de recoltare se poate face și pe baza analizei probelor luate din lan. în acest caz, semințele de soia sunt bune de recoltat când conțin 15-16% apă. Semințele cu umiditate mai mare nu se treieră bine și se p{)t ușor altera în timpul păstrării. Recoltarea se face cu ajutorul combinei C-1, reglata pentru soia. Pentru a fi depozitate, semințele de soia nu trebuie sa conțină peste 12% apa. Soia se condiționează și se depozitează în straiuri de 20-30 cm, în magazii uscate și bine aerisite. Combaterea bolilor și dăunătorilor In țara noastră cele mai răspândite boli ale soiei și care produc pagube însemnate sunt: virozele, bacteriozele și micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus l(Gard. et Kendr.) Sinith, este o boala care poate micșora producția cu cca. 70%. Boala este cunoscută sub trei forme: mozaicul brun, mozaicul galben al frunzelor și încrețirea sau bășicarea frunzelor. Plantele atacate rămân mici, pipernicite și au foliolele pătate și umflate din loc în ioc. Culoarea acestora alternează între verde-inchis și gălbui. Păstăile atacate au un număr redus de semințe, care adesea nu mai germinează. Mijloacele de combatere se reduc la folosirea de sămânță sănătoasă, obținută din loturi semincere verificate și aprobate, precum și prin folosirea soiurilor rezistente la atacul virusului. Dintre bacterioze, pagube serioase produse, mai ales în anii și în zonele ploioase, arsura bacteriană a soiei produsă de Pseodomoiias glycinea (Coerper) Stapp. Boala se instalează pe tulpină, frunză, petiol, păstăi și trece uneori și la semințe. Apare sub formă de pete mici, de I-2 mm. galbene, care ulterior devin brune până la negre. Țesuturile din dreptul acestor pete se usucă și se rup, încât planta atacată apare cu frunzele ciuruite sau sfârtecate. Păstăile atacate conțin un număr mic de semințe a căror facultate germinativă ește mult redusă. Această boală se combate prin folosirea de sămânță sănătoasă, provenită de la plante neatacate, ce au fost recoltate și treierate separat. în U.R.S.S., tratarea semințelor cu Granosan (NIUIF 2), în doză de 4 kg, la I.OOO kg sămânță, a redus atacul cu 3-12% și a sporit producția cu 4.5-38,6%. Soia mai este atacată de mană, cauzală de ciuperca Peronospora man-shurica (Naumov) Sydow și de putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum (Lib.) De By. Mana se combate prin stropiri repetate cu zeamă bordeleză 1%, iar putregaiul alb. prin tratarea seminței cu produse organo-mercurice sau cu apă caldă, de 60°C, timp de 10 minute. Dăunătorii care produc pagube mari, mai ales în perioada formării păstăilor sunt: molia păstăilor de soia (Etiella zinckenella Tr.) și molia păstăilor de mazăre (La,speyre,sia nigrieana F. si L. dorsana F.). Combaterea moliei păstăilor de soia a fost indicată la cultura borceag-ului. Molia păstăilor de mazăre se combate prin arături de toamnă, semănat devreme și folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea să nu coincidă cu perioada depunerii ouălor.
Domenii articole
» Apicultura (1)
» Ciuperci (3)
» Culturi de camp (14)
» Diverse (6)
» Flori (5)
» Fonduri Europene - Finantari (4)
» Legume (4)
» Melci (1)
» Pasari (7)
» Piscicultura - Pesti (4)
» Pomicultura (4)
» Serpi si reptile (1)
» Viermi de matase (1)
» Viticultura (3)

Carti recomandate


Plante etnobotanice din Romania. Calmante. Antidepresive. Stimul

Agrotehnica - Transformarea moderna a agriculturii

Lupinul dulce. Planta proteaginoasa

  Comentariu scris de teofilia pe data 2008-12-07:

  este foarte important sa stii lucruri despre plant sau chiar plante medicinale




  Comentariu scris de teofilia pe data 2008-12-07:

  e bine sa sti mai multe conditii de viata ale plantelor.Si soia este o planta care se cultiva.eu sper ca nu nu mai eu sa fiu cea care comenteaza unele lucriri




  Comentariu scris de cristian pe data 2009-03-22:

  multumiri pentru articol,f.bine documentat




  Comentati articolul:


Nume:
Email:
Comentariu:
 

Reclama probleme drepturi de autor

Abonare
Informatii despre reduceri, promotii, carti noi. Apasa aici!
Reduceri de 10%
Pentru orice comanda care depaseste 79.99 de lei pretul va fi redus cu 10%
Profitati din plin.
Transport
Expedierea coletelor costa 12.99 lei , indiferent de valoarea comenzii.
Cartile vor fi livrate prin Posta Romana cu plata ramburs (la ridicarea coletului).


Termeni si conditii | Cuprinsuri carti | ANPC
© CartiAgricole.ro
SC Lagonda SRL, Valcea, CUI: 16872332